Nutritie - abordare si cunoastere stiintifica, nu pareri!


Miracolul Antioxidant 
Motto:
"Bolile care ne scurtează viaţa nu sunt provocate de gene rele, ci de obiceiuri şi medii înconjurătoare proaste."
-- Antioxidanţii joacă un rol critic în menţinerea sănătăţii.
-- Antioxidanţii pot întineri un sistem imunitar care îmbătrâneşte.
-- Antioxidanţii pot îmbunătăţi concentrarea şi atenţia la oamenii care suferă de ADD.
-- Antioxidanţii previn şi chiar pot să întoarcă deficientele creierului/ mentale şi pierderea memoriei.
-- Antioxidanţii uşureaza simptomele de artrită şi alte stări inflamatorii.
-- Antioxidanţi cum ar fi vitamina E şi Co Q10 sunt folosiţi cu succes pentru tratarea bolilor de inima.
-- Antioxidantii ajută la controlul genelor noastre - antioxidantii deschid şi închid genele, în funcţie de cerinţele organismului.
-- Antioxidanţii pot „opri" aceste gene proaste şi pot reduce serios riscul de dezvoltare a bolilor ereditare.
-- Antioxidanţii previn îmbătrânirea celulelor si controlează problemele vârstei.
-- Antioxidanţii previn şi chiar şterg semnele îmbătrânirii pielii şi în acelaşi timp protejeaza de cancerul de piele.
       Astăzi, oamenii moderni nu se apropie de cantitatea de vitamina C pe care o consumau strămoşii noştri.
-- Fumatul reduce cantitatea de vitamina C din plămâni şi sânge, ceea ce arată că fumătorii sunt sub stres oxidant suplimentar şi au nevoie de sprijin antioxidant.
        -- Din păcate, alimentaţia modernă scoate din alimente toate formele vitaminei E, care ne lasă pe mulţi dintre noi fără acest antioxidant cheie. Cele mai multe suplimente de vitamina E conţin doar un singur fel de vitamină E - alfa tocoferol - nu şi pe celelalte.
Antioxidanţii de reţea
Acidul lipoic
Până de curând, acidul lipoic a fost considerat un antioxidant destul de lipsit de importanţă, care nu merita prea multă atenţie. Faptul că oamenii se uită mai atenţi la acidul lipoic în zilele noastre este rezultatul lucrării realizate la Laboratorul Packer, care arată că acidul lipoic este cel mai puternic şi multilateral antioxidant din întreaga reţea de apărare a antioxidantilor şi sunt mândru de acest lucru.
Relativ nou în Statele Unite, acidul lipoic a fost folosit în Europa în siguranţă şi eficient timp de peste trei decenii, pentru tratarea complicaţiilor de diabet. Cercetarea mea a evidenţiat că acidul lipoic mai poate oferi o importantă protecţie împotriva atacurilor de inimă (a treia principală cauză de deces în occident), precum şi a bolilor de inimă. Acidul lipoic este unic prin faptul că este singurul antioxidant ce poate susţine nivelul glutathionului, un alt antioxidant cheie de reţea, care contribuie la debarasarea organismului de toxine. Laboratorul meu a arătat că acidul lipoic poate ridica nivelul de glutathion din celule cu 30%. Deci, când luaţi acid lipoic, nu folosiţi doar avantajele acidului lipoic, ci luaţi şi o doză suplimentară de glutathion.
Vitamina E
Vitamina E, primul antioxidant principal solubil în grăsime, trebuie obţinut din hrană sau suplimente. Comparat cu glutathionul sau vitamina C, există doar o cantitate mică de vitamina E în celule; şi totuşi este unul din cei mai importanţi şi bine studiaţi antioxidanţi. Vitamina E circulă prin organism în molecule numite lipoproteine şi le protejează de oxidare. Se crede că oxidarea lipoproteinelor este primul pas în formarea aterosclerozei, întărind arterele şi putând duce la apariţia bolilor de inimă. Studii recente au arătat că vitamina E poate preveni bolile de inimă, poate reduce cancerul de prostată şi chiar încetini avansarea bolii Alzheimer.
Vitamina C
Susţinută de laureatul Premiului Nobel, Linus Pauling, care a afirmat că vitamina C a fost remediul pentru răceala simplă, vitamina C este un antioxidant solubil în apă. (Dr. Pauling a avut poate dreptate, însă motivele au fost greşite şi le voi discuta mai târziu). Vitamina C nu este produsă de organism şi trebuie obţinută din hrană şi suplimente. Este posibil ca vitamina C să slăbească puterea radicalilor liberi, şi este esenţială pentru un sistem imunitar puternic. Studiile efectuate de colegii mei de la Universitatea din California au arătat că oamenii care iau vitamina C îşi prelungesc viaţa şi sunt mai sănătoşi decât cei care nu iau vitamina C.
•   Colegii mei, Bruce Ames şi Billy Fraga, au realizat recent un studiu în care au arătat că nivelul de vitamina C sub 200 miligrame pe zi era insuficient pentru a proteja ADN-ul din spermă de pericolul oxidării. Sperma umană are de opt ori mai multă vitamina C decât există în sânge, un indiciu clar că are un rol important în conservarea integrităţii genetice. Deşi cele 60 miligrame din doza zilnică recomandată sunt potrivite pentru a preveni scorbutul, nu sunt suficiente pentru a preveni ca genele defecte să fie transmise copiilor.
•   James E. Enstrom de la Universitatea din California a studiat 12.000 de oameni timp de peste zece ani. în studiul său, participanţilor li s-a cerut să completeze un chestionar cu întrebări privind alimentaţia, pentru a evalua situaţia vitaminei C. El a împărţit participanţii în trei grupe: cei care au consumat 0-50 miligrame de vitamina C pe zi, cei care au consumat peste 50 miligrame de vitamina C pe zi din alimente şi cei care au consumat regulat supliment de vitamina C de peste 50 miligrame pe zi. După urmărirea acestor trei grupuri timp de zece ani, Dr. Enstrom a descoperit că aceia care au înregistrat cele mai bune rezultate au fost cei care au luat peste 50 miligrame de vitamina C pe zi. Ceea ce a fost cu adevărat remarcabil, oricum, a fost drastica scădere a riscului de deces din cauza bolilor de inimă, cancer şi al mortalităţii, în general în cazul celor care au suplimentat zilnic vitamina C, şi în special al celor care au luat cu mult peste doza zilnică recomandată.
•  Colegul meu, Gladys Block, considerat unul dintre cei mai buni experţi din lume în vitamina C, a parcurs sute de studii examinând rolul vitaminei  C sau a hranei bogate în vitamina C pentru prevenirea cancerului, şi majoritatea covârşitoare a acestora a dovedit o legătură directă între un consum crescut de fructe şi legume bogate în vitamina C şi un nivel scăzut al cazurilor de cancer. Legătura a fost cu atât mai puternică în cazul cancerului la esofag, gură, stomac şi pancreas.
Coenzima Q10
       Coenzima Q10 (Co Q10) este o moleculă solubilă în grăsime care funcţionează sinergetic cu vitamina E în ciclul antioxidantilor pentru a proteja porţiunea grasă a celulei de atacul radicalilor liberi. Numeroase studii arată că tratamentul cu Co Q10 este eficient pentru inimă, angină şi hipertensiune. De asemenea, se mai cercetează ca tratament pentru cancer şi boli ale creierului din cauza îmbătrânirii, cum ar fi Parkinson şi Alzheimer.
Glutathionul
Cel mai abundent antioxidant din reţea este glutathionul, care este produs de organism din trei aminoacizi care se găsesc în alimente: acidul glutamic, cisteina şi glicina. Glutathionul se găseşte practic în fiecare celulă, fiind o armă importantă în lupta împotriva radicalilor liberi. Când ajungem la vârsta de 40 de ani, producerea de glutathion începe să scadă, aceasta putând ajunge la aproape 20% la vârsta de şaizeci de ani. La orice vârstă, moartea prematură şi îmbolnăvirea a fost legată de nivelul scăzut de glutathion. Este esenţial să păstraţi un nivel ridicat al glutathionului.
Sursa: Miracolul antioxidant de Dr. Lester Packer
 Aditivii Alimentari 
         Aditivii alimentari (in special cei care dau gust, culoare sau aroma alimentelor) pot amplifica dependentele alimentare, pe langa perturbarea mecanismelor de reglare a foamei, influentand si fiziologia intima, neuro-hormonala a creierului. Astfel, in timp se poate instala dependenta gustativa, care poate degenera in comportamente adictive de cautare compulsiva a acestor alimente nefiresc si nenatural de gustoase sau mecanisme neuro-hormonale, evidentiate prin cele mai performante tehnici de imagerie cerebrala. S-au stabilit pe aceasta baza indici de satisfactie indusi de diferite alimnte care contin anumite arome, indulcitori, culori, texturi s.a. Si care pot provoca dependente consumatorului. Astazi e demonstrat faptul ca activitatea mentala, gandirea, comportamnetele noastre se afla sub controlul neuromediatorilor a caror biosinteza depinde de alimentele pe care le consumam. Cu alte cuvinte, alimentele de influenteaza gandirea si comportamentele!
Sursa: Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi - Noua Ordine Alimentara (Si Noi Ce Mai Mancam), Vol. II

Drojdia De Bere

      Era in iarna anului 1898, intr-o seara friguroasa de februarie, cand inginerul german Wolfgang Schulze a ramas mult dupa lasarea intunericului in laboratoarele fabricii de bere in care lucra. Cand si-a terminat munca, a stins lumina de la biroul sau, apoi a pasit prin intuneric spre iesire, cand, deodata, a vazut un fenomen uluitor: vasele in care se afla drojdia de bere iradiau o lumina fluorescenta. A fost ca un semn: din momentul acela, inginerul german a inceput sa studieze fara incetare ceea ce era considerat un simplu reziduu - drojdia. Surprizele nu au intarziat sa apara. La scurta vreme, Schulze a descoperit ca substanta aceea pastoasa si maronie avea o multime de insusiri legate de sanatate: aplicata pe piele, drojdia de bere vindeca foarte rapid ranile, iar administrata intern scurta convalescenta dupa diferite boli. Chiar si animalele slabite se inzdraveneau ca prin farmec atunci cand erau tratate cu ea. Incurajat de aceste rezultate, inginerul si-a tratat cu drojdie si sotia bolnava de cancer si - minune! - boala nu a mai progresat. Din nefericire, la vremea aceea era probabil mult prea devreme pentru asemenea descoperiri, asa ca observatiile si cercetarile lui Schulze au fost trecute sub tacere de catre comunitatea medicala, pentru ca apoi sa cada in uitare. Abia pe la mijlocul secolului al XX-lea, cercetarile inginerului german aveau sa fie luate in serios de catre medici si biochimisti, un demers care a revolutionat stiinta in general si medicina in special.
       Ce este drojdia de bere?
       Este o aglomerare de ciuperci inferioare (Saccharomyces cerevisiae), de dimensiuni microscopice, dar care se comporta ca niste adevarate uzine de medicamente, ce produc aproape intreaga gama de aminoacizi esentiali, toate vitaminele din complexul B, enzime, minerale in forma asimilabila (calciu, magneziu, fosfor) si anumite oligoelemente indispensabile vietii (in special seleniu). Sute de studii facute in ultimele decenii arata faptul ca substantele secretate de drojdia de bere joaca un rol esential in intretinerea sanatatii si in vindecarea unor boli, de la cele mai usoare la cele mai grave.
       Poate cea mai importanta calitate a acestui supliment nutritiv este faptul ca acopera carentele de vitamine din complexul B, care, mai ales acum, la sfarsit de iarna si inceput de primavara, afecteaza majoritatea oamenilor. Aceasta, in conditiile in care cele noua vitamine din acest complex sunt indispensabile pentru functionarea oricarui organ sau sistem din corp. Vitamina B1 este necesara pentru sistemul nervos si cardiovascular, fiind folosita contra bolilor de inima, contra depresiei si a asteniei. Vitamina B2 este esentiala pentru piele, fiind indicata in toate afectiunile dermatologice. Vitamina B3 este implicata in procese ce tin de echilibrarea sistemului nervos, in timp ce vitamina B5 este un stimulent natural al glandelor cortico-suprarenale, marind rezistenta la infectii si la stres. Vitaminele B7 si B8 sunt implicate in metabolismul colesterolului si al proteinelor, fiind importante si pentru mentinerea sanatatii si rezistentei parului. Vitamina B9 este un elixir contra anemiei si pentru mentinerea echilibrului hormonal, in timp ce vitamina B12, care actioneaza asupra sistemului nervos, mareste puterea de concentrare, favorizeaza eliminarea unor simptome specifice stresului psihic. In fine, vitamina B15 - ultima descoperita - favorizeaza schimburile de oxigen la nivelul tesuturilor si este un remediu minune contra imbatranirii, contra infertilitatii si a bolilor hepatice. Numai din aceasta scurta enumerare si ne putem da seama de extraordinarele aplicatii terapeutice ale drojdiei de bere.
         Drojdia de bere in tratamentul bolilor
         Anemia, tulburarile de asimilare a mineralelor (in special a calciului si a magneziului) - se face o cura de 21 de zile cu drojdie de bere. Este un remediu nu doar foarte bogat in minerale si vitamine, dar care si ajuta la metabolizarea corecta a acestora. Mai mult, s-a demonstrat faptul ca administrarea de drojdie de bere stimuleaza producerea de catre organism a elementelor figurate ale sangelui, ceea ce deschide noi perspective in tratarea anemiei, dar si a tulburarilor de coagulare, precum si a altor boli ale sangelui.
         Hepatita virala A, B si C - doctorul german A. Schrauzer a studiat vreme de 18 ani felul in care organismul uman se apara in fata infectiilor cu virusuri hepatice. El a observat in studiile pe animale de laborator ca rezistenta in fata acestor virusuri creste foarte mult atunci cand se administreaza drojdie de bere. "De vina" pentru aceasta imunitate sporita sunt niste compusi pe baza de seleniu, care ajuta activitatea unor celule ale sistemului imunitar.
        Raceli si boli infectioase in general, deficiente imunitare - se administreaza vreme de 2-3 saptamani cate trei lingurite de drojdie proaspata pe zi. Seleniul, precum si anumite vitamine continute de acest produs natural, maresc foarte mult rezistenta organismului la orice gen de infectie.
        Supragreutate, obezitate - studii americane arata ca tratamentele de 20 de zile cu drojdie de bere, repetate de mai multe ori la rand, ajuta la scaderea in greutate. Aceasta remarcabila proprietate se datoreaza cromului continut din belsug de drojdia de bere, oligoelement important si intr-o alta maladie in care acelasi remediu ajuta foarte mult, si anume diabetul.
        Boli cardiovasculare cronice - consumul de drojdie de bere regleaza nivelul colesterolului in sange, aduce la valorile normale tensiunea si favorizeaza activitatea miocardului. Studii comparative efectuate au aratat ca persoanele cu boli cardiace care consuma sistematic acest supliment alimentar au cu 30% mai putine probleme decat cardiacii din loturile martor.
         Paralizie, Parkinson, Alzheimer - se face in fiecare luna o cura de cate doua saptamani, in care se consuma zilnic 3-4 lingurite de drojdie de bere. Este un tratament cu o puternica actiune reintineritoare, cu efecte tonice asupra intregului sistem nervos. Acelasi tratament este valabil si in depresie, precum si in tulburarile psihice generate de stres.
         Psoriazis, sclerodermie, afectiuni dermatologice in general - se fac cure de o luna cu drojdie de bere (4 lingurite pe zi), cu o saptamana de pauza. Complexul de vitamina B, precum si anti-oxidantii continuti de drojdie sunt de un real ajutor pentru imbunatatirea metabolismului celular la nivelul pielii.
         Acneea - se face tratamentul intern descris mai sus, la care se adauga masti obtinute din: 2 lingurite de drojdie de bere, 2 linguri de ulei de masline si 2 linguri de miere lichida. Amestecul se omogenizeaza si apoi se intinde pe ten, unde se lasa vreme de 30 de minute, dupa care se spala cu apa calduta.
         Precautii la tratamentul cu drojdie
         Cu exceptia persoanelor alergice la acest produs, nu se cunosc contraindicatii la tratamentul cu drojdie. Uneori, administrarea interna a drojdiei de bere poate da o usoara balonare, caz in care se va administra un carminativ usor, cum ar fi praful de chimen sau de anason, din care se ia cate o jumatate de lingurita de 3 ori pe zi.
        
Drojdia de bere si cancerul
         Studiile facute in Occident, mai ales in Germania, au aratat fara dubiu ca asemenea altor remedii naturale, drojdia de bere este foarte utila in tratamentul bolilor tumorale maligne. Mai mult, daca armurariul (prezentat in numarul trecut al revistei) era un excelent antidot pentru efectele adverse ale citostaticelor, drojdia de bere este un extraordinar ajutor pentru bolnavii de cancer care au recurs sau recurg la iradiere (cobaltoterapie). Iata mai multe elemente in acest sens:
         Iradierea are mai putine efecte adverse atunci cand este asociata cu consumul zilnic de drojdie de bere (minimum 6 lingurite pe zi). Aceasta este concluzia unei echipe de medici din Munchen, care a studiat vreme de 15 ani evolutia bolnavilor de cancer, carora li s-a administrat acest produs. La pacientii tratati prin iradiere care au primit simultan drojdie de bere s-a observat o stare de sanatate mult mai buna fata de pacientii tratati numai prin iradieri. Drojdia de bere stimuleaza apetitul, ajuta somnul si peristaltismul intestinal. De asemenea, protejeaza mucoasele - aspect important, mai ales in cancerul de gat si esofag. Efectele negative ale radioterapiei sunt indepartate si in ceea ce priveste manifestarile externe: formarea de ragade cu infectii, deformarea unghiilor si inflamarea lor, hipercheratozele, atrofiile pielii. Profesorul doctor Ries, de la Bayerische Krebsgesellschaft (Asociatia Oncologica Bavareza), a stabilit, in urma studiilor realizate la departamentul de oncologie de la Munchen, ca "Afectarea datorata iradierii a scazut in proportie considerabila, inflamatiile au disparut, la fel si atrofiile pielii, care au fost inlocuite de epiteliu normal. Pana astazi nici una dintre metodele clasice de tratament nu a dat astfel de rezultate benefice ca administrarea de drojdie de bere". Asociatia Oncologica Bavareza mentioneaza in scris, pentru suferinzii de cancer, recomandarea de a utiliza drojdia de bere impotriva acestei boli.
         Efectele directe ale tratamentului cu drojdie in boala canceroasa sunt in curs de cercetare, existand indicii serioase ca in cazul majoritatii formelor de cancer, consumul de drojdie de bere determina stagnarea si apoi remisia formatiunilor tumorale maligne. Prof. dr. Gottschalk observa la animalele de experienta tratate cu drojdie de bere faptul ca, in mai putin de trei luni, cancerul de prostata, de piele sau al ficatului era oprit de ingerarea zilnica a acestui produs natural.
Sursa: http://www.formula-as.ro/2006/708/medicina-naturista-25/drojdia-de-bere-6809